stalagmită - explicat in DEX

stalagmită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STALAGMÍTĂ, stalagmite, s. f. Depunere calcaroasă de formă conică fixată cu baza pe podeaua unor goluri subterane (peșteri, galerii), rezultată din depunerea, de-a lungul timpului, a calcitului din picăturile de apă care se scurg din vârful stalactitelor. – Din fr. stalagmite.

stalagmită (Dicționar de neologisme, 1986)
STALAGMÍTĂ s.f. Formație calcaroasă care se înalță ca un țurțur din solul peșterilor. [< fr. stalagmite, cf. gr. stalagmos – picătură].

stalagmită (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STALAGMÍTĂ s. f. formație calcaroasă, con, pe solul peșterilor. (< fr. stalagmite)

stalagmită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stalagmítă s. f., g.-d. art. stalagmítei; pl. stalagmíte

stalagmită (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
stalagmită f. concrețiune pietroasă ce se formează în sens invers cu stalactitele peșterilor.

stalagmită (Dicționaru limbii românești, 1939)
*stalagmítă f., pl. e (d. vgr. stalagmós, pictură; fr. -gmite). Min. Stalactită formată în direcțiune inversă (pe pavimentu peșteriĭ).

stalagmită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STALAGMÍTĂ, stalagmite, s. f. Depunere calcaroasă de formă conică fixată cu baza pe podeaua unor goluri subterane (peșteri, galerii), rezultată din depunerea, de-a lungul timpului, a calcitului din picăturile de apă care se scurg din vârful stalactitelor. — Din fr. stalagmite.