stafilococ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STAFILOCÓC, stafilococi, s. m. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini, care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). – Din
fr. staphylocoque.stafilococ (Dicționar de neologisme, 1986)STAFILOCÓC s.m. Bacterie din grupa cocilor, ai cărei indivizi sunt grupați în ciorchini. [< fr.
staphylocoque].
stafilococ (Marele dicționar de neologisme, 2000)STAFILOCÓC s. m. bacterie sferică purulentă, ai cărei indivizi sunt grupați în ciorchini. (< fr.
staphylocoque)
stafilococ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)stafilocóc s. m.,
pl. stafilocócistafilococ (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STAFILOCÓC, stafilococi, s. m. Bacterie sferică ai cărei indivizi se grupează sub formă de ciorchini, care produce procese purulente locale (abcese) sau generalizate (septicemii). — Din
fr. staphylocoque.