stacan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STACÁN s. n. v. stacană.stacan (Dicționaru limbii românești, 1939)stacán n., pl.
e, și
stacánă f., pl.
e (rus.
stakán, vsl.
stokanŭ).
Fam. Iron. Pahar saŭ ceașcă mare. V.
coboc.stacan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STACÁN s. n. v. stacană.