spumare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPUMÁRE, spumări, s. f. Acțiunea de
a (se) spuma și rezultatul ei. –
V. spuma.spumare (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPUMÁRE s. f. operație de izolare a dulapului și ușii frigiderului. (< it.
spumare)
spumare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spumáre s. f.,
g.-d. art. spumắrii; pl. spumắrispumare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPUMÁRE, spumări, s. f. Acțiunea de
a (se) spuma și rezultatul ei. —
V. spuma.