spondilită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPONDILÍTĂ, spondilite, s. f. Inflamație (de natură tuberculoasă, infecțioasă, traumatică etc.) a coloanei vertebrale. – Din
fr. spondylite.spondilită (Dicționar de neologisme, 1986)SPONDILÍTĂ s.f. (
Med.) Inflamație a vertebrelor, care poate fi de natură tuberculoasă, infecțioasă etc. [< fr.
spondylite].
spondilită (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPONDILÍTĂ s. f. inflamație a vertebrelor, de natură infecțioasă, reumatismală sau tuberculoasă. (< fr.
spondylite)
spondilită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spondilítă s. f.,
g.-d. art. spondilítei; pl. spondilítespondilită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPONDILÍTĂ, spondilite, s. f. Inflamație (de natură tuberculoasă, infecțioasă, traumatică etc.) a coloanei vertebrale. — Din
fr. spondylite.