spinetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPINÉTĂ, spinete, s. f. Vechi instrument muzical cu clape și coarde, asemănător cu clavecinul. – Din
it. spinetta.spinetă (Dicționar de neologisme, 1986)SPINÉTĂ s.f. Specie de clavecin de dimensiuni mici și de formă dreptunghiulară; epinetă. [< it.
spinetta].
spinetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPINÉTĂ s. f. vechi instrument muzical cu coarde și claviatură, asemănător clavecinului. (< it.
spinetta)
spinetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spinétă (instrument muzical)
s. f.,
g.-d. art. spinétei; pl. spinétespinetă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPINÉTĂ, spinete, s. f. Vechi instrument muzical cu clape și coarde, asemănător cu clavecinul. – Din
it. spinetta.