spinal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPINÁL, -Ă, spinali, -e, adj. (
Livr.) Care aparține coloanei vertebrale sau spinării, privitor la coloana vertebrală sau la spinare. – Din
fr. spinal.spinal (Dicționar de neologisme, 1986)SPINÁL, -Ă adj. Referitor la spinele vertebrelor, la coloana vertebrală. ♦
Nerv spinal = nerv motor cranian al gâtului, laringelui și faringelui. [< fr.
spinal].
spinal (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPINÁL, -Ă adj. referitor la spinele vertebrelor, la coloana vertebrală. ♦ nerv ~ = nerv cranian care inervează mușchii gâtului, ai laringelui și ai faringelui. (< fr.
spinal)
spinal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spinál adj. m.,
pl. spináli; f. spinálă, pl. spinálespinàl (Dicționaru limbii românești, 1939)*spinàl, -ă adj. (lat.
spinalis, d.
spina, șira spinării, spin). Relativ la coloana vertebrală și la măduva spinăriĭ:
nerviĭ spinalĭ.spinal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPINÁL, -Ă, spinali, -e, adj. Care aparține coloanei vertebrale sau spinării, privitor la coloana vertebrală sau la spinare. — Din
fr. spinal.