speze (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPÉZE s. f. pl. Cheltuieli (pe care le suportă cineva pentru o deplasare, pentru anumite servicii, pentru punerea în practică a unei inițiative etc.). ◊
Expr. A trăi pe spezele cuiva = a trăi din munca, pe spinarea altuia. [
Var.:
spése s. f. pl.] – Din
it. spese.speze (Dicționar de neologisme, 1986)SPÉZE s.f.pl. Cheltuieli (făcute pentru deplasare, în vederea unei afaceri etc.). [Var.
spese s.f.pl. / < it.
spese].
speze (Marele dicționar de neologisme, 2000)SPÉZE s. f. pl. cheltuieli pentru un anumit scop. (< it.
spese)
speze (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spéze (cheltuieli)
s. f. pl.speze (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)speze f. pl. cheltuieli (= it.
spese).
speze (Dicționaru limbii românești, 1939)*spéze f. pl. (it.
spesa, pl.
spese, cheltuĭală, d. lat.
ex-pensa, care vine d.
ex-pendere, -
pensum, a plăti. V.
pensiune, spînzur, a-pes, schijă, spență). Pl. Cheltuĭală:
pe spezele mele. Speze de judecată, cheltuĭelĭ de judecată. – Și
spese.speze (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPÉZE s. f. pl. Cheltuieli (pe care le suportă cineva pentru o deplasare, pentru anumite Servicii, pentru punerea în practică a unei inițiative etc.). ◊
Expr. A trăi pe spezele cuiva = a trăi din munca, pe spinarea altuia. [
Var.:
spese s. f. pl.] — Din
it. spese.