spatulat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SPATULÁT, -Ă, spatulați, -te, adj. În formă de spatulă, de lopățică. – Din
fr. spatulé.spatulat (Dicționar de neologisme, 1986)SPATULÁT, -Ă adj. (
Rar) În formă de spatulă. [Cf. fr.
spatulé, lat.
spatulatus].
spatulat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)spatulát (
livr.)
adj. m.,
pl. spatuláți; f. spatulátă, pl. spatulátespatulat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SPATULÁT, -Ă, spatulați, -te, adj. (
Livr.) în formă de spatulă, de lopățică. — Din
fr. spatule.