sovârvariță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOVÂRVÁRIȚĂ, sovârvarițe, s. f. Plantă erbacee cu frunze mari, ovale și cu flori galbene
(Hypericum acutum). –
Sovârv +
suf. -ariță.sovârvariță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sovârváriță s. f.,
g.-d. art. sovârváriței; pl. sovârvárițesovârvariță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SOVÂRVÁRIȚĂ, sovărvarițe,
s. f. Plantă erbacee cu frunze mari, ovale și cu flori galbene (
Hypericum acutum). —
Sovârv +
suf. -
ariță.