șovăielnic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘOVĂIÉLNIC, -Ă, șovăielnici, -ce, adj. 1. (Despre mișcări, mers etc.) Lipsit de fermitate; nesigur, șovăitor.
2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de convingere, de hotărâre; nestatornic, schimbător. –
Șovăi +
suf. -elnic.