sori (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SORÍ, sorésc, vb. IV.
1. Refl. (Despre ființe) A se încălzi la soare.
2. Tranz. A expune ceva la soare (pentru a face să se coacă sau să se usuce). – Din
soare.sori (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sorí (a ~) vb.,
ind. prez. 3
soréște, imperf. 3
sg. soreá; conj. prez. 3
să soreáscăsorì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sorì v.
1. a lumina (vorbind de soare):
scut ce ca soarele soria POP.;
2. a fi ars de soare:
tu te duci să te umbrești și mai tare te sorești POP.
sori (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SORÍ, soresc, vb. IV.
1. Refl. (Despre ființe) A se încălzi la soare.
2. Tranz. A expune ceva la soare (pentru a face să se coacă sau să se usuce). — Din
soare.