sonda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SONDÁ, sondéz, vb. I.
Tranz. 1. A cerceta, a supune unui sondaj straturile unui teren, adâncimea sau fundul unei ape etc.; a explora. ♦ A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde.
2. Fig. A încerca să afli gândurile, sentimentele, intențiile cuiva; a iscodi, a ispiti; a tatona. – Din
fr. sonder.sonda (Dicționar de neologisme, 1986)SONDÁ vb. I. tr. A cerceta, a explora cu o sondă un teren, fundul unei ape etc. ♦ A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu o sondă. ♦ (
Fig.) A cerceta, a căuta să afle gândurile sau intențiile cuiva, a tatona. [< fr.
sonder].
sonda (Marele dicționar de neologisme, 2000)SONDÁ vb. tr. 1. a cerceta, a explora cu o sondă un teren, fundul unei ape etc. ◊ a cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu o sondă. 2. (fig.) a căuta să afle gândurile sau intențiile cuiva, a tatona. (< fr.
sonder)
sonda (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SONDA, strâmtoare între
ins. Java și Sumatera, care unește apele
M. Java cu cele ale
Oc. Indian. Lungime: 170 km. Lățime
max.: 22 km;
ad.: între 30 și 1.500
m.sonda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sondá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
sondeázăsonda (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Sonda f. arhipelag în Oceania.
sonda (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SONDÁ, sondez, vb. I.
Tranz. 1. A cerceta, a supune unui sondaj stratele unui teren, adâncimea sau fundul unei ape etc.; a explora. ♦ A cerceta sau a evacua o cavitate a organismului cu ajutorul unei sonde.
2. Fig. A încerca să afli gândurile, sentimentele, intențiile cuiva; a iscodi, a ispiti; a tatona. — Din
fr. sonder.sondà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sondà v.
1. a recunoaște, a verifica prin mijlocul sondei:
a sonda fundul mării, a sonda o plagă; 2. fig. a căuta să cunoască intențiunile cuiva.