somnoros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOMNORÓS, -OÁSĂ, somnoroși, -oase, adj.,
s. f. I. Adj. 1. Căruia îi este somn; amețit, toropit de somn; adormit. ♦ (Adesea substantivat) Căruia îi place să doarmă mult.
2. Fig. Lipsit de vioiciune, de vigoare, de intensitate, de strălucire; fără viață, slab, șters, stins.
II. S. f. (
Bot.)
1. Plantă erbacee cu flori albe, cu frunzele și fructele acoperite cu peri aspri
(Laserpitium prutenicum). 2. Pidosnic. [
Var.: (
reg.)
somnurós, -oásă adj.] –
Somn2 +
suf. -uros.