somațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SOMAȚIÚNE s. f. v. somație.somațiune (Dicționar de neologisme, 1986)SOMAȚIÚNE s.f. v.
somație.
somațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*somațiúne f. (fr.
sommation). Acțiunea de a soma:
dacă mulțimea turbulentă nu se împrăștie în liniște după treĭ somatiunĭ, armata poate împușca. Hîrtia care conține o somațiune. – Și -
áție.somațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)somați(un)e f.
1. acțiunea de a soma:
somațiune verbală; 2. act ce conține o somațiune.
somațiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SOMAȚIÚNE s. f. v. somație.