solidaritate - explicat in DEX

solidaritate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOLIDARITÁTE s. f. Faptul de a fi solidar (cu cineva sau cu ceva); sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor reciproc. – Din fr. solidarité.

solidaritate (Dicționar de neologisme, 1986)
SOLIDARITÁTE s.f. 1. Faptul de a fi solidar; răspundere comună. 2. Unitate strânsă, bazată pe o comunitate de interese, de sentimente, de idei; spirit de înțelegere. ♦ Coeziune. ♦ (Jur.) Caracterul unui raport de obligații care leagă între ei mai mulți creditori și un singur debitor (solidaritate activă) sau mai mulți debitori și un singur creditor (solidaritate pasivă). [Cf. fr. solidarité, it. solidarietà].

solidaritate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOLIDARITÁTE s. f. 1. faptul de a fi solidar; răspundere comună. 2. unitate strânsă, bazată pe o comunitate de interese, de sentimente, de idei; spirit de înțelegere. ◊ coeziune. 3. (jur.) caracterul unui raport de obligații care leagă între ei mai mulți creditori și un singur debitor sau mai mulți debitori și un singur creditor. (< fr. solidarité)

solidaritate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
solidaritáte s. f., g.-d. art. solidaritắții

solidaritate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*solidaritáte f. (d. solidar; fr. solidarité). Caracteru de a fi solidar: dependenta mutuală a oamenilor creĭază solidaritatea întregiĭ omenirĭ.

solidaritate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
solidaritate f. responsabilitate mutuală.

solidaritate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOLIDARITÁTE s. f. Faptul de a fi solidar (cu cineva sau cu ceva); sentiment care îi determină pe oameni să-și acorde ajutor reciproc. — Din fr. solidarite.