societar - explicat in DEX

societar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOCIETÁR, -Ă, societari, -e, s. m. și f. 1. Membru al unei societăți literare, muzicale, teatrale; (în special) actor al unui teatru care primește o cotă-parte din veniturile teatrului. ◊ Societar de onoare = actor care primește salariu pe tot timpul vieții din partea teatrului la care este angajat. 2. Persoană care deține acțiuni emise de o societate anonimă pe acțiuni; asociat într-o întreprindere comercială particulară. [Pr.: -ci-e-] – Din fr. sociétaire.

societar (Dicționar de neologisme, 1986)
SOCIETÁR, -Ă s.m. și f. (Ieșit din uz) Membru al unei societăți literare, muzicale, teatrale. [Pron. -ci-e-. / < fr. sociétaire].

societar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOCIETÁR, -Ă s. m. f. 1. membru al unei societăți literare, muzicale, teatrale; actor care primește o cotă-parte din veniturile teatrului. 2. cel care deține acțiuni emise de o societate anonimă; acționar. (< fr. sociétaire)

societar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
societár (-ci-e-) s. m., pl. societári

societar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*societár, -ă s. (d. societate; fr. sociétaire). Acela care face parte dintr’o societate literară, muzicală orĭ maĭ ales teatrală: societariĭ teatrului Național. V. gagist.

societar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
societar m. cel ce face parte dintr’o societate literară, științifică sau artistică.

societar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOCIETÁR, -Ă, societari, -e, s. m. și f. 1. Membru al unei societăți literare, muzicale, teatrale; (în special) actor al unui teatru care primește o cotă-parte din veniturile teatrului. ◊ Societar de onoare = actor care primește salariu pe tot timpul vieții din partea teatrului la care este angajat. 2. Persoană care deține acțiuni emise de o societate anonimă pe acțiuni; asociat într-o întreprindere comercială particulară. [Pr.: -ci-e-] — Din fr. sociétaire.