social - explicat in DEX

social (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SOCIÁL, -Ă, sociali, -e, adj. 1. Creat de societate, propriu societății; care este legat de viața oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau față de societate; care privește societatea omenească. 2. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită categorie socială, la un anumit grup social. [Pr.: -ci-al] – Din fr. social, lat. socialis.

social (Dicționar de neologisme, 1986)
SOCIÁL, -Ă adj. 1. Creat de societate, al societății, caracteristic societății; care privește societatea omenească. 2. Care este produsul unei activități desfășurate în comun. 3. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită clasă a societății. 4. Care aparține unei societăți comerciale. [Pron. -ci-a-. / < fr. social, it. sociale, lat. socialis].

social (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SOCIÁL, -Ă adj. 1. referitor la societate, caracteristic societății. 2. creat de societate; care este produsul unei activități desfășurate în comun. 3. propriu unui anumit tip de societate. (< fr. social, lat. socialis)

social (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sociál (-ci-al) adj. m., pl. sociáli; f. sociálă, pl. sociále

social (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sociál, -ă adj. (lat. socialis. V. asociez). Relativ la societate (la lume): ordinea socială displace anarhiștilor. Relativ la o societate comercială: capitalu social. Știința socială, sociologia. Războiu social (la vechiĭ Romanĭ), insurecțiunea aliaților (sociĭ) din restu Italiiĭ p. a dobîndi drepturĭ egale cu cetățeniĭ Romeĭ (90-88). Adv. Socialmente.

social (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
social a. 1. privitor la societate: vieață socială; 2. relativ la o societate comercială: capital social.

social (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SOCIÁL, -Ă, sociali, -e, adj. 1. Creat de societate, propriu societății; care este legat de viața oamenilor în societate, de raporturile lor în societate sau față de societate; care privește societatea omenească. 2. Propriu unui anumit tip de societate; legat de apartenența la o anumită categorie socială, la un anumit grup social. [Pr.: -ci-al] — Din fr. social, lat. socialis.