smochinuță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SMOCHINÚȚĂ,smochinuțe, s. f. Diminutiv al lui smochină. – Smochină + suf. -uță.
smochinuță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) smochinúță s. f., g.-d. art. smochinúței; pl. smochinúțe
smochinuță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SMOCHINÚȚĂ,smochinuțe, s. f. Diminutiv al lui smochină. — Smochină + suf. -uță.