smirna (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SMÍRNA adv. v. smirnă1.smirna (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)smírna adv. – Drepți în poziție de drepți.
Rus. smirno (Tiktin).
smirna (Mic dicționar mitologic greco-roman, 1969)Smirna =
Smyrna.smirna (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SMIRNA v. Izmir.smirna (Dicționaru limbii românești, 1939)smírna adv. (rus.
smirnyĭ, liniștit, d.
mirŭ, pace; rut.
smirniĭ).
Fam. A sta smirna, a sta liniștit supt comandă:
eleviĭ în clasă, soldațiĭ în front stau smirna.smirna (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)smirna adv. drept ca lumânarea:
a sta smirna înaintea cuiva. [Mold.
smernă = rus. SMERNO].
smirna (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Smirna f. oraș și port în Turcia de Azia, în fundul unui golf, pe marea Egee: 300.000 loc. Bazaruri, covoare; Întrepozit general al comerțului între Levant și Europa.
smirna (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SMÍRNA adv. v. smirnă1.