slugărnici(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SLUGĂRNICÍ,slugărnicesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A slugări. – Din slugarnic.
slugărnici(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) slugărnicí(a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slugărnicésc, imperf. 3 sg. slugărniceá; conj. prez. 3 să slugărniceáscă
slugărnici(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SLUGĂRNICÍ,slugărnicesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A slugări. — Din slugarnic.