slobozi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SLOBOZÍ, slobod, vb. IV.
Tranz. (
Pop.)
1. A pune în libertate: a elibera. ♦ A elibera dintr-o strânsoare, dintr-o legătură care imobilizează. ♦
Refl. (Despre obiectul care leagă) A se slăbi, a se desface.
2. A lăsa un animal în libertate.
3. A permite cuiva să plece, a da voie să se depărteze. ◊
A nu-l slobozi (pe cineva)
inima să... = a nu se îndura să facă un lucru. ♦ (Rar) A concedia. ♦ (
Reg.) A elibera după terminarea serviciului militar; a lăsa la vatră.
4. A da drumul, a lăsa să cadă.
5. A descărca o armă de foc; a arunca săgeți dintr-un arc.
6. A răspândi, a emana, a degaja. ♦ A emite un sunet, un strigăt, un cuvânt. – Din
slobod.slobozi (Dictionnaire morphologique de la langue roumaine, 1981 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))slobozí vb., ind. prez. pers. 1
slobod / sloboz / slobozescslobozi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)slobozi, slobod v. r. (pop.) 1. a defeca.
2. a urina.
3. a ejacula.
slobozi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)slobozí (a ~) (
pop.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. slobód, 3
sg. sloboáde, imperf. 3
sg. slobozeá; conj. prez. 3
să sloboádă; imper. 2
sg. sloboádeslobozì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)slobozì v.
1. a libera:
lá slobozit din pușcărie; 2. a da drumul:
a slobozit pasărea; 3. a da foc:
a slobozi un tun.slobozi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SLOBOZÍ, slobód, vb. IV.
Tranz. (
Pop.)
1. A pune în libertate; a elibera. ♦ A elibera dintr-o strânsoare, dintr-o legătură care imobilizează. ♦
Refl. (Despre obiectul care leagă) A se slăbi, a se desface.
2. A lăsa un animal în libertate.
3. A permite cuiva să plece, a da voie să se depărteze. ◊
A nu-l slobozi (pe cineva)
inima să... = a nu se îndura să facă un lucru. ♦ (Rar) A concedia. ♦ (
Reg.) A elibera după terminarea serviciului militar; a lăsa la vatră.
4. A da drumul, a lăsa să cadă.
5. A descărca o armă de foc; a arunca săgeți dintr-un arc.
6. A răspândi, a emana, a degaja. ♦ A emite un sunet, un strigăt, un cuvânt. — Din
slobod.