slavist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SLAVÍST, -Ă, slaviști, -ste, s. m. și
f. Specialist în slavistică. – Din
fr. slaviste, germ. Slawist.slavist (Dicționar de neologisme, 1986)SLAVÍST, -Ă s.m. și f. Specialist în slavistică. [Cf. fr.
slaviste].
slavist (Marele dicționar de neologisme, 2000)SLAVÍST, -Ă s. m. f. specialist în slavistică. (< germ.
Slawist, fr.
slaviste)
slavist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)slavíst s. m.,
pl. slavíștislavist (Dicționaru limbii românești, 1939)*slavíst, -ă s. (d.
Slav). Știutor al limbilor și literaturilor slavice.
slavist (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)slavist m. cunoscător al limbilor și literaturilor slavice.
slavist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SLAVÍST, -Ă, slaviști, -ste, s. m. și
f. Specialist în slavistică. — Din
fr. slaviste, germ. Slawist.