slavism - explicat in DEX

slavism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SLAVÍSM, slavisme, s. n. Cuvânt, expresie, construcție împrumutate dintr-o limbă slavă de altă limbă (și neasimilate). – Din fr. slavisme, germ. Slawismus.

slavism (Dicționar de neologisme, 1986)
SLAVÍSM s.n. Cuvânt, expresie sau construcție împrumutată dintr-o limbă slavă. [< fr. slavisme].

slavism (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SLAVÍSM s. n. 1. cuvânt, expresie sau construcție împrumutate dintr-o limbă slavă și neasimilate. 2. panslavism. (< germ. Slawismus, fr. slavisme)

slavism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
slavísm s. n., pl. slavísme

slavism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
slavism n. 1. tendență politică de a grupa pe Slavi într´o națiune unică; 2. influență slavă: slavismul dură în Țările Române dela întemeierea lor până la Mateiu Basarab și Vasile Lupu (1290—1633); 3. vorbă sau construcțiune particulară limbei slavone: slavismele formează contingentul cel mai însemnat din elementele străine ale limbei române. Ele constituesc pătura cea mai veche a împrumuturilor lexicale, datând din diferite epoce. Fondul slav bisericesc se trage din bulgărește. Mai târziu, ruteana, polona și rusa au influențat succesiv graiul moldovenesc, iar sârba și bulgara pe cel muntenesc.

slavism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SLAVISM, slavisme, s. n. Cuvânt, expresie, construcție împrumutate dintr-o limbă slavă de altă limbă (și neasimilate). — Din fr. slavisme, germ. Slawismus.