sipețel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SIPEȚÉL,sipețele, s. n. Diminutiv al lui sipet. – Sipet + suf. -el.
sipețel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) sipețél s. n., pl. sipețéle
sipețel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SIPEȚÉL, sipetele, s. n. Diminutiv al lui sipet. — Sipet + suf. -el.