sintalitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SINTALITÁTE s. f. Totalitatea particularităților esențiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup; personalitate a unui colectiv. – Din
fr. syntalité, engl. syntality.sintalitate (Dicționar de neologisme, 1986)SINTALITÁTE s.f. (
Liv.) Totalitatea elementelor esențiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup social; personalitatea unui colectiv. [Et. incertă].
sintalitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)SINTALITÁTE s. f. totalitatea particularităților esențiale care conferă unui grup social identitate distinctă. (< fr.
syntalité, engl.
syntality)
sintalitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SINTALITÁTE s. f. Totalitatea particularităților esențiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup; personalitate a unui colectiv. — Din
fr. syntalité, engl. syntality.