sinergie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SINERGÍE s. f. Asociație a mai multor organe sau țesuturi pentru îndeplinirea aceleiași funcțiuni. – Din
fr. synergie.sinergie (Dicționar de neologisme, 1986)SINERGÍE s.f. Acțiune simultană, îndreptată în același sens, a mai multor organe sau a mai multor agenți. [Gen.
-iei / < fr.
synergie, cf. gr.
syn – cu,
ergon – acțiune].
sinergie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SINERGÍE s. f. 1. asociere a mai multor organe, sisteme, factori care desfășoară activități simultane; sinergism. 2. coordonarea mai multor acțiuni în vederea unui rezultat comun cu economie de mijloace. (< fr.
synergie)
sinergie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sinergíe s. f.,
art. sinergía, g.-d. sinergíi, art. sinergíeisinergie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SINERGÍE s. f. Asociație a mai multor organe sau țesuturi pentru îndeplinirea aceleiași funcții. — Din
fr. synergie.