sincronicitate(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SINCRONICITÁTE s. f. (Rar) Sincronie. – Din engl. synchronicity.
sincronicitate(Dicționar de neologisme, 1986) SINCRONICITÁTEs.f. Sincronie. [< sincronic + -itate].
sincronicitate(Marele dicționar de neologisme, 2000) SINCRONICITÁTEs. f. sincronie. (< engl. synchronicity)
sincronicitate(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SINCRONICITÁTE s. f. (Rar) Sincronie. — Din engl. synchronicity.