sincriză (Dicționar de neologisme, 1986)
SINCRÍZĂ s.f. Figură retorică prin care se definește ceva prin contrariul său. [Cf. gr. synkrisis].
sincriză (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SINCRÍZĂ s. f. figură retorică prin care se definește ceva prin contrariul său. (< gr. synkrisis)