sincrociclotron (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SINCROCICLOTRÓN, sincrociclotroane, s. n. (
Fiz.) Accelerator ciclic pentru particule grele cu sarcină electrică, mai puternic decât ciclotronul și având capacitatea de a menține sincronismul dintre mișcarea particulelor și variația tensiunii acceleratoare prin modificarea frecvenței acesteia; fazotron. – Din
fr. synchrocyclotron.sincrociclotron (Dicționar de neologisme, 1986)SINCROCICLOTRÓN s.n. Ciclotron în care defazarea datorită creșterii
masei este compensată prin
modularea frecvenței potențialului accelerator. [< fr.
synchrocyclotron].
sincrociclotron (Marele dicționar de neologisme, 2000)SINCROCICLOTRÓN s. n. fazotron. (< fr.
synchrocyclotron)
sincrociclotron (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sincrociclotrón (-ci-clo-tron) s. n.,
pl. sincrociclotroánesincrociclotron (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SINCROCICLOTRÓN, sincrociclotroane, s. n. (
Fiz.) Accelerator ciclic pentru particule grele cu sarcină electrică, mai puternic decât ciclotronul și având capacitatea de a menține sincronismul dintre mișcarea particulelor și variația tensiunii acceleratoare prin modificarea frecvenței acesteia; fazotron. — Din
fr. synchrocyclotron.