sida (Marele dicționar de neologisme, 2000)SÍDA s. f. maladie infecțioasă gravă, transmisibilă pe cale sexuală sau prin transfuzii sangvine, datorată unui virus, cu un tablou complex de simptome: febră cronică, umflături persistente, limfadenopatii. (< fr.
sida)
sida (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)SÍDA s. f.sida (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)SIDA (‹
fr.; engl AIDS; presc. de la
s[yndrome]
i[mmuno]
d[eficitaire]
a[cquis])
s. f. Afecțiune gravă provocată de virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV), care distruge apărarea imunitară a organismului și îl expune infecțiilor grave, cu sfârșit letal. Virusul se transmite prin sânge, lichid vaginal și spermă. Cei mai expuși subiecți sunt: toxicomanii (prin seringi contaminate), homosexualii, prostituatele; transmiterea prin transfuzii sangvine este limitată prin cercetarea seropozitivității la donatori. Primele cazuri de
s. au fost descrise în S.U.A., în 1979, la homosexuali; ulterior s-a dovedit că boala poate apărea și la heterosexuali.
S. se extinde rapid, îndeosebi în SE Asiei și în țările africane; în unele dintre ele a devenit cea mai frecventă cauză a deceselor.
V. și
seropozitiv.sida (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SÍDA s. f. Boală infecțioasă și contagioasă, care se transmite pe cale sexuală sau sangvină, reprezentând faza finală a infectării cu virusul HIV. — Din
fr. SIDA, abr. s[yndrome]
i[mmunno]
d[éficitaire].
sida (Dicționar de argou al limbii române, 2007)S.I.D.A. s. siglă de la savant-inginer-doctor-academician (
peior.) poreclă dată în timpul vieții Elenei Ceaușescu, soția dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu.