sfineac (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)sfineác (-éci), s. m. – (Banat) Varietate de carpen (Carpinus orientalis).
Sl. svinjakŭ „de porc” (Tiktin), pentru că fructul său este păscut de porci.
sfineac (Dicționaru limbii românești, 1939)sfineác m., pl.
ecĭ (nsl. rus.
svinĭakŭ, d.
svĭniĭá, porc. V.
sfin). Meh. Grăbar. — Și
spineác (?), un fel de ulm, ca și grăbaru, dar maĭ înalt.