sfeștanie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SFEȘTÁNIE, sfeștanii, s. f. Slujbă religioasă oficiată de preot la începerea unei activități, la darea în folosință a unei construcții etc. sau la diferite cerințe ale credincioșilor, constând în rugăciuni și în stropirea cu apă sfințită. [
Var.: (
reg.)
feștánie s. f.] – Din
sl. [o]
svenštenije.