sfârlează (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SFÂRLEÁZĂ, sfârleze, s. f. 1. Titirez (pentru copii). ♦
Fig. Persoană vioaie și harnică.
2. Capătul de jos al fusului, a cărui formă (conică) face ca acesta să se învârtească mai ușor; prâsnel.
3. Placă metalică fixată pe o axă de lemn, care se așază la țară pe acoperișul caselor, pentru a arăta direcția vântului. –
Sfârlă +
suf. -ează.