setos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SETÓS, -OÁSĂ, setoși, -oase, adj. Chinuit de sete; însetat. ♦
Fig. Avid, lacom, dornic de ceva. –
Sete +
suf. -os.setos (Dicționar de neologisme, 1986)SETÓS, -OÁSĂ adj. (
Bot.; despre unele organe) Acoperit cu peri duri și tari. [< fr.
séteux, cf. lat.
setosus].
setos (Marele dicționar de neologisme, 2000)SETÓS, -OÁSĂ adj. (bot.; despre unele organe) acoperite cu peri duri și tari. (< fr.
séteux, lat.
setosus)
setos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)setós adj. m.,
pl. setóși; f. setoásă, pl. setoásesetos (Dicționaru limbii românești, 1939)setós, -oásă adj. (d.
sete). Plin de sete, însetat.
Fig. Lacom:
stios de banĭ.setos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)setos a. și m.
1. cui e sete;
2. fig. lacom:
setos de bani.setos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SETÓS, -OÁSĂ, setoși, -oase, adj. Chinuit de sete; însetat. ♦
Fig. Avid, lacom, dornic de ceva. —
Sete +
suf. -
os.