sericină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERICÍNĂ, sericine, s. f. Proteină solubilă care acoperă firele de mătase naturală (și care este îndepărtată în cursul procesului de prelucrare). – Din
fr. séricine.sericină (Dicționar de neologisme, 1986)SERICÍNĂ s.f. Materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul propriu-zis. [< fr.
séricine].
sericină (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERICÍNĂ s. f. materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul. (< fr.
séricine)
sericină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!sericínă s. f.,
g.-d. art. sericínei; pl. sericíne sericină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERICÍNĂ, sericine, s. f. Proteină solubilă care acoperă firele de mătase naturală (și care este îndepărtată în cursul procesului de prelucrare). — Din
fr. séricine.