sericit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERICÍT s. n. Varietate solzoasă de mică albă, întâlnită frecvent în șisturile cristaline slab metamorfozate și în rocile eruptive. – Din
fr. séricite.sericit (Dicționar de neologisme, 1986)SERICÍT s.n. Varietate de muscovit, care se prezintă în mase fin lamelare sau solzoase, întâlnită în șisturile cristaline slab metamorfozate sau în rocile eruptive. [< fr.
séricite].
sericit (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERICÍT s. n. varietate de muscovit în mase fin lamelare sau solzoase, în șisturile cristaline slab metamorfozate sau în rocile eruptive. (< fr.
séricite)
sericit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sericít s. n.sericit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERICÍT s. n. Varietate solzoasă de mică albă, întâlnită frecvent în șisturile cristaline slab metamorfozate și în rocile eruptive. — Din
fr. séricite.