sericicultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SERICICULTÚRĂ, sericiculturi, s. f. Ramură a zootehniei care are ca obiect creșterea și înmulțirea viermilor de mătase în vederea obținerii gogoșilor destinate prelucrării. – Din
fr. sériciculture.sericicultură (Dicționar de neologisme, 1986)SERICICULTÚRĂ s.f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase. [< fr.
sériciculture, cf. lat.
sericum – mătase,
cultura – creștere].
sericicultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)SERICICULTÚRĂ s. f. ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase. (< fr.
sériciculture)
sericicultură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sericicultúră s. f.,
g.-d. art. sericicultúrii; pl. sericicultúrisericicultură (Dicționaru limbii românești, 1939)*sericicultúră f., pl.
ĭ (lat
séricum, matasă și
cultura. V.
serjă). Cultura mătăsiĭ. – Și
sericultură.sericicultură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)sericicultură f. cultura mătăsei.
sericicultură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SERICICULTÚRĂ, sericiculturi, s. f. Ramură a zootehniei care are ca obiect creșterea și înmulțirea viermilor de mătase în vederea obținerii gogoșilor destinate prelucrării. — Din
fr. sériciculture.