senzor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SENZÓR, senzori, s. m. (
Fiz.) Dispozitiv (ultrasensibil) care sesizează un anumit fenomen. [Scris și:
sensor] – Din
engl. sensor, fr. senseur.senzor (Marele dicționar de neologisme, 2000)SÉNZOR s. m. 1. organ de simț. 2. dispozitiv pentru generarea unui semnal care să indice apariția unei situații date sau să reprezinte variația unui parametru într-un fenomen. (< engl.
sensor, fr.
senseur)
senzor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*sénzor s. m.,
pl. sénzorisenzor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SENZÓR, senzori, s. m. (
Fiz.) Dispozitiv (ultrasensibil) care sesizează un anumit fenomen. [Scris și:
sensor] — Din
engl. sensor, fr. seuseur.