senior - explicat in DEX

senior (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SENIOR¹, seniori, s. m. (În evul mediu, în apusul Europei) Stăpân al unui domeniu asupra căruia își exercită și unele atribute ale puterii de stat; p. ext. nobil. [Pr.: -ni-or] – Din lat. senior.

senior (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SENIOR², -OÁRĂ, seniori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Sportiv) care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) mai în vârstă, mai bătrână. 3. S. n. (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul). [Pr.: -ni-or] – Din fr. senior.

senior (Dicționar de neologisme, 1986)
SENIÓR s.m. Stăpân al unei feude; (p. ext.) nobil. // adj. (De obicei pe lângă un nume propriu) Care este mai în vârstă, mai bătrân; bătrânul, tatăl. [Pron. -ni-or. / < lat. senior, cf. fr. seigneur].

senior (Dicționar de neologisme, 1986)
SENIÓR, -OÁRĂ s.m. și f. Sportiv care a depășit vârsta juniorilor. [Pron. -ni-or. / < fr. senior].

senior (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SENIÓR¹ I. s. m. stăpân al unei feude; (p. ext.) nobil. II. adj. (după un nume onomastic) care este mai în vârstă, mai bătrân; tatăl (în raport cu fiul). (< lat. senior)

senior (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SENIÓR², -OÁRĂ s. m. f. sportiv care a depășit vârsta juniorilor. (< fr. senior)

senior (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
seniór (-ri), s. m. – Persoană mai în vîrstă; tată. Lat. senior (sec. XIX). – Der. senioral, adj., din fr. seigneurial; seniorie, s. f., din fr. seigneurie; monsenior, s. m., din fr. monseigneur.

senior (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
seniór¹ (sportiv) (-ni-or) adj. m., s. m., pl. senióri; adj. f., s. f. senioáră, pl. senioáre

senior (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
seniór² (stăpân feudal) (-ni-or) s. m., pl. senióri

senior (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sénior³ (tatăl) (-ni-or) s. m.; abr. sr/Sr