seminție - explicat in DEX

seminție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SEMINȚÍE, seminții, s. f. 1. Neam, naționalitate, popor; gen (uman). 2. Totalitatea urmașilor care au același străbun; familie, trib; descendență. 3. (Rar) Rasă, specie de animale. – Sămânță + suf. -ie.

seminție (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
semințíe s. f., art. semințía, g.-d. art. semințíei; pl. semințíi, art. semințíile

seminție (Dicționaru limbii românești, 1939)
semințíe f. (din semință, după vsl. plemen, sămînță, neam, trib). Vechĭ. Trib: semințiile luĭ Israil. — Maĭ vechĭ semenție.

seminție (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
seminție f. trib: semințiile lui Izrail. [Tras din semânță și modelat de traducătorii cărților sfinte după slav. PLEMĒ, semânță, neam, trib].