seminar - explicat in DEX

seminar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SEMINÁR, seminarii, s. n. 1. Formă de activitate didactică în cadrul învățământului superior prin care studenții fixează și adâncesc cunoștințele predate la curs sau execută lucrări practice sub conducerea unui profesor. ♦ Seminar pedagogic = stagiu practic obligatoriu pentru absolvenții unei facultăți care își alegeau cariera didactică. 2. Școală de grad mediu pentru pregătirea preoților. [Pl. și: seminare] – Din fr. séminaire, lat. seminarium.

seminar (Dicționar de neologisme, 1986)
SEMINÁR s.n. 1. Instituție de învățământ teologic unde se pregăteau în trecut viitorii preoți. 2. Formă de instruire a studenților pe bază de dialog, lucrări, ore de studiu practice, organizate pe grupe de studenți și efectuate sub conducerea unui profesor, asistent etc. 3. Cerc de studii organizat pe lângă o organizație de masă sau o instituție pentru pregătirea membrilor săi. [Cf. lat. seminarium, fr. séminaire, rus. seminar].

seminar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SEMINÁR s. n. 1. (în unele țări) instituție de învățământ teologic. ♦ ~ pedagogic = instituție de învățământ pentru pregătirea cadrelor didactice. 2. formă de instruire a studenților pe bază de dialog, lucrări, ore de studiu practice, organizate pe grupe de studenți și efectuate sub conducerea unui profesor, asistent etc. ♦ ~ internațional = reuniune internațională consacrată dezbaterii de către experți a unei teme de interes specific. 3. cerc de studii organizat pe lângă o organizație de partid, o organizație de masă sau o instituție, pentru pregătirea membrilor săi. (< fr. séminaire, lat. seminarium)

seminar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!seminár s. n., pl. semináre

seminar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*seminár n., pl. e (lat. seminarium, pepinieră, d. semen, séminis, sămînță, seminare, a semăna. V. semăn 1, diseminez). Liceŭ teologic, școală secundară p. viitoriĭ preutĭ. Ședințe de învațămînt practic pe care un profesor universitar le ține cu studențiĭ (la litere, drept) învățîndu-ĭ cum să lucreze. Eleviĭ unuĭ seminar: tot seminaru.

seminar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
seminar n. 1. școală secundară pentru formarea tinerilor preoți; 2. elevii unui seminar; 3. școală practică: seminar pedagogic.