semiconservă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SEMICONSÉRVĂ, semiconserve, s. f. Produs alimentar preparat prin procedeele obișnuite de conservare (sărare, afumare etc.), dar cu o durată de păstrare mai mică decât a conservelor. – Din
fr. semi-conserve.semiconservă (Dicționar de neologisme, 1986)SEMICONSÉRVĂ s.f. Aliment conservat pentru un timp limitat. [<
semi- +
conservă].
semiconservă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SEMICONSÉRVĂ s. f. conservă sterilizată parțial, pentru un timp limitat. (< fr.
semiconserve)
semiconservă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)semiconsérvă s. f.,
g.-d. art. semiconsérvei; pl. semiconsérvesemiconservă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SEMICONSÉRVĂ, semiconserve, s. f. Produs alimentar preparat prin procedeele obișnuite de conservare (sărare, afirmare etc.), dar cu o durată de păstrare mai mică decât a conservelor. — Din
fr. semi-conserve.