selenologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SELENOLOGÍE s. f. Știință analoagă geologiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția acesteia în timp. – Din
fr. sélénologie.selenologie (Dicționar de neologisme, 1986)SELENOLOGÍE s.f. Parte a astronomiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția ei în timp. [Gen.
-iei. / < fr.
sélénologie, cf. gr.
selene – Lună,
logos – știință].
selenologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)SELENOLOGÍE s. f. parte a astronomiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția ei în timp. (< fr.
sélénologie)
selenologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SELENOLOGÍE s. f. Știință analoagă geologiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția acesteia în timp. — Din
fr. sélénologie.