sedimentar - explicat in DEX

sedimentar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SEDIMENTÁR, -Ă, sedimentari, -e, adj. Cu caracter de sediment (2); format prin sedimentare. ◊ Proces sedimentar = proces de formare a sedimentelor. Rocă sedimentară = rocă rezultată prin depunerea materialelor provenite în urma alterării sau dezagregării unor roci preexistente. – Din fr. sédimentaire.

sedimentar (Dicționar de neologisme, 1986)
SEDIMENTÁR, -Ă Care are caracteristicile unui sediment; format prin sedimentare. [Cf. fr. sédimentaire].

sedimentar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SEDIMENTÁR, -Ă adj. caracter de sediment; format prin sedimentare. ♦ rocă ~ă = rocă prin depunerea materialului provenit din alterarea sau dezagregarea altor roci, transportat de vânturi, ape ori ghețari, sau prin depunerea resturilor de organisme. (< fr. sédimentaire)

sedimentar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sedimentár adj. m., pl. sedimentári; f. sedimentáră, pl. sedimentáre

sedimentar (Dicționaru limbii românești, 1939)
*sedimentár, -ă adj. (d. sediment; fr. sédimentaire). Format din sediment: teren sedimentar.

sedimentar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
sedimentar a. ce are caracterul unui sediment: terenuri sedimentare.

sedimentar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SEDIMENTÁR, -Ă, sedimentari, -e, adj. Cu caracter de sediment (2); format prin sedimentare. Proces sedimentar = proces de formare a sedimentelor. Rocă sedimentară = rocă rezultată prin depunerea materialelor provenite în urma alterării sau dezagregării unor roci preexistente. — Din fr. sédimentaire.