scumpătate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCUMPĂTÁTE, (
2)
scumpătăți, s. f. (Rar)
1. Scumpete (
1).
2. (La
pl.) Lucruri de preț, scumpeturi.
3. (În
loc. adv.)
Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. –
Scump +
suf. -ătate.