sculer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCULÉR, sculeri, s. m. Muncitor care face sau repară scule (
1). –
Sculă +
suf. -ar.sculer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sculér s. m.,
pl. sculérisculer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCULÉR, sculeri, s. m. Muncitor care face sau repară scule (
1). —
Sculă +
suf. -
ar.