scriitorime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCRIITORÍME s. f. Totalitatea scriitorilor (
1), mulțime de scriitori. [
Pr.:
scri-i-] –
Scriitor +
suf. -ime.scriitorime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scriitoríme (scri-i-) s. f.,
g.-d. art. scriitorímiiscriitorime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCRIITORÍME s. f. Totalitatea scriitorilor (
1), mulțime de scriitori. [
Pr.:
scri-i-] —
Scriitor +
suf. -
ime.