scofâlcitură - explicat in DEX

scofâlcitură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SCOFÂLCITÚRĂ, scofâlcituri, s. f. 1. Adâncitură, cută formată pe obrajii persoanelor foarte slabe sau bătrâne. 2. Văgăună; făgaș. – Scofâlci + suf. -tură.

scofâlcitură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
scofâlcitúră (pop.) s. f., g.-d. art. scofâlcitúrii; pl. scofâlcitúri

scofâlcitură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SCOFÂLCITÚRĂ, scofâlcituri, s. f. (Pop.) 1. Adâncitură, cută, rid care se formează pe obrajii persoanelor foarte slabe sau bătrâne. 2. Văgăună; făgaș.— Scofâlci + suf. -tură.