scoborâre(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) SCOBORẤRE,scoborâri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a scoborî; coborâre. – V. scoborî.
scoborâre(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) SCOBORẤRE,scoborâri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a scoborî; coborâre. — V. scoborî.